Prolog

Azi de dimineata am zis “NU”, nu vreau esecuri, nu vreau probleme ! Asa ca m-am trezit cu zambetul pe buze, am facut un dus revigorant, dupa care am stat cateva minute pentru a-mi aranja parul de culoare spicelor de grau, am stat sa ma gandesc, acum doua saptamani am implinit 25 de ani si am gasit sacoul primit de la cea mai buna prietena, Emma Evans, o tara interpreta de muzica dance, iar in sacou era un bilet pe care scria:

“Draga domnisoara Ennie Bannet, astazi implineste 25 de ani si iti ofer in dar acest sacou care sa se potriveasca in profunzime cu ochii tai albastri ca cerul ! La multi ani, scumpo !”.

Este o zi frumoasa de Iunie in Shadow Hill, unde Soarele ne imbratiseaza cu caldura sa, iar norisorii albi, pufosi, ne arata cum astazi nu vor exista averse. Mi-am facut o cafea in micutul meu apartament situate chiar langa parcul primarie, unde ciripitul pasarerelor ma relaxeasa in fiecare dimineata, dar in acest moment nu mai este nevoie de ajutorul magnificilor pasari.

Se face de ora noua si cincisprezece, iar eu deja m-am imbracat cu o pereche de jeansi albi, un tricou de Albastru-de-Caraibe cu decolteu medium impreuna cu un sacou care contine ambele culori, purtand in picioare o pereche de pantofi Leonardo cu toc de 10 centimetri albastri precum tricoul.

Ajunsa la birou, secretara mea, Jane Black, mi-a inmanat niste documente prin care am obnservat ca astazi la ora 12 trebuie sa ajung urgent la resedinta primarului George Wesley, in noaptea aceasta, domnul primar tinand in asta seara un bal de caritate cu ocazia impliniri a 10 ani de cand a fost ales primar pentru a intaia oara.

Este ora 11 si zece, am rezolvat aproape tot ce aveam de facut in birou, am curatat prin el, am sortat dosarele alphabetic, dar am gasit ceva surprinzator cand punea la loc un stilou de aur pe care l-am primit in dar acum doua saptamani de ziua mea, iar in acesta se afla un bilet, fosrte mic, impaturit cum nu am mai vazut in toata cariera mea de reporter, chiar daca parea ca un bilet obisnuit, imi dadea o multime de detalii despre ceva anume, in acel moment nu mi-am dat seama, dar scrie cu litere mari niste cuvinte care in acel context nu insemnau foarte mult, daca nu deloc :

“Astazi, ti-am oferit asta, dragul meu ginere, pentru a iubi lumea si a o pedepsi totodata, daca nu vei mai avea acest obiect care strabate familia noastra de omorati in serie inseamna cu o sa fi si tu un omorat !”.

Nu am inteles nimic din acel mesaj nici nu l-am luat in considerare, dar l-am pus la loc in stilou avand grija sa nu rup biletul, cand o sa ma intorc de la interviul pe care il voi acorda domnului primar .

Nu sunt sigur daca prologul pare captivant dar va asigur ca urmatorul capitol va fi net superior acestuia !